Crează obiective realizabile, dar nu facile. Obiectivele uşor de atins nu sunt motivante, iar cele prea dificile sunt demotivante.
Întrebare : Cum se mănâncă un elefant ?
Răspuns : Feliuţă cu feliuţă !
Aşadar, ţintele trebuie dimensionate astfel încât să nu fie nici prea mari, demotivante, nici prea mici.
De exemplu, dacă tu consideri că este foarte di$cil de comunicat cu …………, s-ar putea să nu fie realist să îţi petreci toata săptămâna împreună cu el (ea). Trei discuţii de câte 5 minute este probabil o sarcină realistă.
Altă întrebare: Cât de mari trebuie să fie feliile ?
Răspunsul îţi aparţine în totalitate. Ca idee generală, obiectivele mai dificile te vor învăţa mai multe despre tine însuţi (însăţi). Vrei să înveţi mai multe despre tine ?
Îţi sugerez că dacă ai dubii să adaugi extra-dificultate, pentru că încă nu ştii de cât eşti capabil(ă).
De asemenea, acordă-ţi suficientă libertate pentru a modifica obiectivele propuse ori de câte ori simţi că este necesar. Scopul este să realizezi un obiectiv important pentru tine, iar nu să eşuezi cu un obiectiv magnific.
luni, 18 octombrie 2010
joi, 14 octombrie 2010
Principiile stabilirii obiectivelor - Principiul 1: Afirmaţia pozitivă
de Andy Szekely
Spune ce vrei să obţii, nu ce vrei să eviţi
Motto: Dacă nu ştii ce vrei, înseamnă că orice rezultat este acceptabil
Cum abordezi o problemă pe care urmează să o rezolvi ?
Crezi că îţi va $ mai uşor dacă plani$ci modul de rezolvare, sau cel puţin ştii care este în mod
concret rezultatul $nal… ?
Diferite abordări în management au “tranşat” această problemă.
Un model clasic este cunoscut sub numele SMART (Speci$c, Measurable, Achievable, Realistic,
Timely). Mai concret, obiectivul trebuie să $e speci$c, măsurabil, realizabil, realist şi cu limită
de timp. Este un model bun şi des folosit în management.
Totuşi, din perspectiva psihologică această formă de stabilire a obiectivului este numai o parte
din poveste. De exemplu, se mai adaugă formularea pozitivă (primul principiu) şi factori
motivaţionali (al doilea principiu).
În primul rând, atunci când îţi stabileşti un obiectiv acesta trebuie să $e speci$c şi exprimat în
termeni pozitivi.
Să facem un mic experiment. În urmatoarele secunde concentrează-te să nu te gândesti la un
elefant roz. Scopul este veri$carea abilităţii tale de a evita sa te gândeşti la un elefant roz. Nu
te gândeşti la un elefant roz ? Buuun !
***
Acum, pentru a încheia experimentul, te rog să răspunzi la următoarea întrebare:
Ce culoare are elefantul ?
Loc pentru răspuns: _____________________
Dacă ai reuşit să NU răspunzi la această întrebare, eşti o excepţie. Marea majoritate a
oamenilor, la fel ca în povestea colegului meu, se gândesc exact la ceea ce intră în aria lor de
atenţie. În plus, creierul are proprietatea naturală de a îndepărta negaţiile şi de a percepe în
termeni pozitivi mesajele communicate.
În consecinţă, pentru a avea succes trebuie să îi transmiţi creierului mesaje formulate în
termeni pozitivi. Este valabil pentru mesajele pe care le transmiţi propriului creier, dar şi
pentru mesajele pe care le transmiţi celorlalte creiere atunci când comunici.
Când îţi propui un obiectiv, fă acest lucru în termeni pozitivi. Nu mai vreau sa $u gras(ă), este
un obiectiv greşit formulat. Vreau să $u suplu(a) este un obiectiv bine gândit.
Când le propui celorlalţi obiective, fă acest lucru în termeni pozitivi. Un părinte care îi striga
copilului “Nu SĂRI ca un bezmetic !”, îi transmite de fapt la nivel inconştient să continue.
Ce să mai spunem despre un mesaj de genul “Ai să CAZI …! ”… şi de cele mai multe ori la
$nalul episodului acelaşi părinte se simte îndreptăţit să îl “altoiască” pe neastâmpărat
spunându-i: “Ţi-am spus eu că o s-o păţeşti…. Dacă n-ASCULŢI ce-ţi spun ! ”
Prin contrast, un părinte avizat îi va striga copilului său care se apropie de o stradă periculoasă:
Georgel, STAI ! sau Georgel, STOP !, Opreşte-te ! El va folosi această formulă în loc de “Nu mai
FUGI”…
Evident, în viaţa adultă se întâmplă exact la fel. Ne condiţionăm reciproc pentru mai mult sau
mai puţin succes în funcţie de modul cum folosim două litere: “nu”.
Spune ce vrei să obţii, nu ce vrei să eviţi
Motto: Dacă nu ştii ce vrei, înseamnă că orice rezultat este acceptabil
Cum abordezi o problemă pe care urmează să o rezolvi ?
Crezi că îţi va $ mai uşor dacă plani$ci modul de rezolvare, sau cel puţin ştii care este în mod
concret rezultatul $nal… ?
Diferite abordări în management au “tranşat” această problemă.
Un model clasic este cunoscut sub numele SMART (Speci$c, Measurable, Achievable, Realistic,
Timely). Mai concret, obiectivul trebuie să $e speci$c, măsurabil, realizabil, realist şi cu limită
de timp. Este un model bun şi des folosit în management.
Totuşi, din perspectiva psihologică această formă de stabilire a obiectivului este numai o parte
din poveste. De exemplu, se mai adaugă formularea pozitivă (primul principiu) şi factori
motivaţionali (al doilea principiu).
În primul rând, atunci când îţi stabileşti un obiectiv acesta trebuie să $e speci$c şi exprimat în
termeni pozitivi.
Să facem un mic experiment. În urmatoarele secunde concentrează-te să nu te gândesti la un
elefant roz. Scopul este veri$carea abilităţii tale de a evita sa te gândeşti la un elefant roz. Nu
te gândeşti la un elefant roz ? Buuun !
***
Acum, pentru a încheia experimentul, te rog să răspunzi la următoarea întrebare:
Ce culoare are elefantul ?
Loc pentru răspuns: _____________________
Dacă ai reuşit să NU răspunzi la această întrebare, eşti o excepţie. Marea majoritate a
oamenilor, la fel ca în povestea colegului meu, se gândesc exact la ceea ce intră în aria lor de
atenţie. În plus, creierul are proprietatea naturală de a îndepărta negaţiile şi de a percepe în
termeni pozitivi mesajele communicate.
În consecinţă, pentru a avea succes trebuie să îi transmiţi creierului mesaje formulate în
termeni pozitivi. Este valabil pentru mesajele pe care le transmiţi propriului creier, dar şi
pentru mesajele pe care le transmiţi celorlalte creiere atunci când comunici.
Când îţi propui un obiectiv, fă acest lucru în termeni pozitivi. Nu mai vreau sa $u gras(ă), este
un obiectiv greşit formulat. Vreau să $u suplu(a) este un obiectiv bine gândit.
Când le propui celorlalţi obiective, fă acest lucru în termeni pozitivi. Un părinte care îi striga
copilului “Nu SĂRI ca un bezmetic !”, îi transmite de fapt la nivel inconştient să continue.
Ce să mai spunem despre un mesaj de genul “Ai să CAZI …! ”… şi de cele mai multe ori la
$nalul episodului acelaşi părinte se simte îndreptăţit să îl “altoiască” pe neastâmpărat
spunându-i: “Ţi-am spus eu că o s-o păţeşti…. Dacă n-ASCULŢI ce-ţi spun ! ”
Prin contrast, un părinte avizat îi va striga copilului său care se apropie de o stradă periculoasă:
Georgel, STAI ! sau Georgel, STOP !, Opreşte-te ! El va folosi această formulă în loc de “Nu mai
FUGI”…
Evident, în viaţa adultă se întâmplă exact la fel. Ne condiţionăm reciproc pentru mai mult sau
mai puţin succes în funcţie de modul cum folosim două litere: “nu”.
duminică, 10 octombrie 2010
Principiile stabilirii obiectivelor - part 1 - De ce să îţi stabileşti obiective ?
de Andy Szekely
Motto: Eşecul planificării înseamnă planificarea eşecului (Brian Tracy)
97% din populaţie nu a scris niciodată propriile scopuri pe hârtie.
Aceste anchete sociologice făcute (evident) în SUA ar putea sa aibă un grad de acurateţe
relativ, însă ceea ce se întâmplă cu oamenii care îşi stabilesc ţeluri scrise este grăitor: cei 3%
dintre persoanele care au avut obiective scrise erau peste 20 de ani mai bogaţi decât toţi
ceilalţi 97% la un loc. (studiul a fost realizat de Universitatea Yale, între 1953-1973)
Motivul principal pentru care oamenii de regulă nu îşi stabilesc obiective este frica !
Condiţionările pe care le primim de la mediul în care trăim se regăsesc în dialogul nostru
interior şi sunt în cea mai mare parte negative sau eronate.
(peste 75% după unii autori).
Aceste condiţionări sunt create pe baza percepţiilor noastre greşite despre lumea în care
trăim. Cele mai importante sunt reproduse mental sub forma unor mesaje blocante de tipul
"nu pot...", "nu sunt în stare...", "trebuie să..."
Un alt motiv pentru care oamenii nu îşi stabilesc obiective scrise este incapacitatea de a crea o
viziune pentru viitor şi implicit de a te motiva. Prin contrast cu cei care nu îşi $xează obiective,
oamenii de succes au o abilitate speci$că: crează mental un viitor foarte bine definit în imaginaţie.
Din acest punct de vedere ei adoptă (sau păstrează) atitudinea copiilor. Copiii mici de regulă nu au nici o dificultate în a răspunde la intrebarea "Ce vrei să te faci când vei $ mare ?". Pe dealtă parte, mulţi oameni maturi sunt mai puţin prompţi să răspundă la întrebarea "Cum te imaginezi că vei fi peste zece ani ?". De fapt, probabil că aceeaşi oameni au di$cultăţi şi cu întrebarea: "Ce faci în weekend ?"
Ce se întâmplă de fapt ?
Intervine un mecanism mental blocant de tipul :
Aş vrea să.... dar nu pot...pentru că.... şi mai am şi de..... etc.
Mi-ar place să..... dar trebuie să.....mai ales că....etc.
Aşadar, primul pas pe care este bine să îl faci pentru a stabili obiective de succes este curăţirea terenului de aceste "buruieni" care cresc în dialogul interior.
Un alt motiv pentru care mulţi oameni nu au obiective clare este faptul ca nu ştiu cum să le stabilească în mod sistematic. În sistemul de invăţământ românesc nu există nici măcar o oră de studiu pentru a arăta importanţa stabilirii de obiective. (În cel japonez există o oră pe săptămână). Nu este deci de mirare că în general oamenii sunt neinteresaţi să aloce timp
pentru planificarea propriilor ţeluri. Acesta este exact scopul acestui curs. Să ofere o modalitate flexibilă şi concisă de stabilire a obiectivelor împreună cu principiile care o însoţesc.
Motto: Eşecul planificării înseamnă planificarea eşecului (Brian Tracy)
97% din populaţie nu a scris niciodată propriile scopuri pe hârtie.
Aceste anchete sociologice făcute (evident) în SUA ar putea sa aibă un grad de acurateţe
relativ, însă ceea ce se întâmplă cu oamenii care îşi stabilesc ţeluri scrise este grăitor: cei 3%
dintre persoanele care au avut obiective scrise erau peste 20 de ani mai bogaţi decât toţi
ceilalţi 97% la un loc. (studiul a fost realizat de Universitatea Yale, între 1953-1973)
Motivul principal pentru care oamenii de regulă nu îşi stabilesc obiective este frica !
Condiţionările pe care le primim de la mediul în care trăim se regăsesc în dialogul nostru
interior şi sunt în cea mai mare parte negative sau eronate.
(peste 75% după unii autori).
Aceste condiţionări sunt create pe baza percepţiilor noastre greşite despre lumea în care
trăim. Cele mai importante sunt reproduse mental sub forma unor mesaje blocante de tipul
"nu pot...", "nu sunt în stare...", "trebuie să..."
Un alt motiv pentru care oamenii nu îşi stabilesc obiective scrise este incapacitatea de a crea o
viziune pentru viitor şi implicit de a te motiva. Prin contrast cu cei care nu îşi $xează obiective,
oamenii de succes au o abilitate speci$că: crează mental un viitor foarte bine definit în imaginaţie.
Din acest punct de vedere ei adoptă (sau păstrează) atitudinea copiilor. Copiii mici de regulă nu au nici o dificultate în a răspunde la intrebarea "Ce vrei să te faci când vei $ mare ?". Pe dealtă parte, mulţi oameni maturi sunt mai puţin prompţi să răspundă la întrebarea "Cum te imaginezi că vei fi peste zece ani ?". De fapt, probabil că aceeaşi oameni au di$cultăţi şi cu întrebarea: "Ce faci în weekend ?"
Ce se întâmplă de fapt ?
Intervine un mecanism mental blocant de tipul :
Aş vrea să.... dar nu pot...pentru că.... şi mai am şi de..... etc.
Mi-ar place să..... dar trebuie să.....mai ales că....etc.
Aşadar, primul pas pe care este bine să îl faci pentru a stabili obiective de succes este curăţirea terenului de aceste "buruieni" care cresc în dialogul interior.
Un alt motiv pentru care mulţi oameni nu au obiective clare este faptul ca nu ştiu cum să le stabilească în mod sistematic. În sistemul de invăţământ românesc nu există nici măcar o oră de studiu pentru a arăta importanţa stabilirii de obiective. (În cel japonez există o oră pe săptămână). Nu este deci de mirare că în general oamenii sunt neinteresaţi să aloce timp
pentru planificarea propriilor ţeluri. Acesta este exact scopul acestui curs. Să ofere o modalitate flexibilă şi concisă de stabilire a obiectivelor împreună cu principiile care o însoţesc.
Principiile stabilirii obiectivelor
Principiile stabilirii obiectivelor
de Andy Szekely
O carte recomandata de Cineva :D ... sper sa va ajute si pe voi ...
de Andy Szekely
O carte recomandata de Cineva :D ... sper sa va ajute si pe voi ...
sâmbătă, 9 octombrie 2010
Joia fetelor - 07.10.2010
SUS PE BLOC :X
"I’m on the top of the world lookin’ down on creation And the only explanation I can find
Is the love that I’ve found ever since you’ve been around
Your love’s put me at the top of the world "
"I’m on the top of the world lookin’ down on creation And the only explanation I can findIs the love that I’ve found ever since you’ve been around
Your love’s put me at the top of the world "
Abonați-vă la:
Postări (Atom)