Crează obiective realizabile, dar nu facile. Obiectivele uşor de atins nu sunt motivante, iar cele prea dificile sunt demotivante.
Întrebare : Cum se mănâncă un elefant ?
Răspuns : Feliuţă cu feliuţă !
Aşadar, ţintele trebuie dimensionate astfel încât să nu fie nici prea mari, demotivante, nici prea mici.
De exemplu, dacă tu consideri că este foarte di$cil de comunicat cu …………, s-ar putea să nu fie realist să îţi petreci toata săptămâna împreună cu el (ea). Trei discuţii de câte 5 minute este probabil o sarcină realistă.
Altă întrebare: Cât de mari trebuie să fie feliile ?
Răspunsul îţi aparţine în totalitate. Ca idee generală, obiectivele mai dificile te vor învăţa mai multe despre tine însuţi (însăţi). Vrei să înveţi mai multe despre tine ?
Îţi sugerez că dacă ai dubii să adaugi extra-dificultate, pentru că încă nu ştii de cât eşti capabil(ă).
De asemenea, acordă-ţi suficientă libertate pentru a modifica obiectivele propuse ori de câte ori simţi că este necesar. Scopul este să realizezi un obiectiv important pentru tine, iar nu să eşuezi cu un obiectiv magnific.
